cum inteligenta emotionala & sociala te propulseaza la nivelul socio-profesional urmator

---

Doru P. Frantescu este arhitectul platformei de cercetare în științe sociale și relații internaționale care se bucură de o largă recunoaștere la nivel european, EUmatrix.eu. În iulie 2023 Politico Europe l-a desemnat ca fiind una dintre cele mai influente personalități în domeniul afacerilor europene pentru crearea unui glob de cristal cu care previzionează evoluțiile din societatea europeană.

---

Ce au in comun oamenii de succes, fie că sunt ei manageri, politicieni, actori sau “influencers”? Specialiștii spun că de la un anumit nivel socio-profesional în sus, diferențele de IQ sunt nesemnificative, iar diferența între a fi “în medie” și a fi “în top” este făcută de nivelul de inteligență emoțională și socială (IE&S).

Liderii ajung să fie lideri nu atât datorită ideilor pe care le propagă, ci mai ales a rețelei de relații pe care și-o crează și prin care fac să circule ideile și reputația lor. Sunt mulți oameni care au idei și initiative la fel de bune, dar nu reușesc să creeze această infrastructură umană necesară pentru ca lucrurile să se miște. Liderii, în schimb, reușesc să inspire încredere, prietenie, autenticitate și astfel să creeze o astfel de infrastructura umană de sprijin. Un creier (atât la propriu, cât și la figurat) are nevoie de un sistem nervos prin care sa circule informația rapid și eficient (înspre și dinspre), pentru a face să funcționeze corect mâinile și picioarele.

Ce înseamnă însă acești termeni care sunt vehiculați tot mai des, inteligența emoțională și socială?

Pe scurt, vorbim despre capacitatea de a vedea situațiile socio-profesionale de undeva “de deasupra”, de a înțelege felul în care “funcționează” ceilalți, dar și felul în care “funcționăm” noi înșine și cum ne influențăm unii pe ceilalți.

Un inginer are nevoie să înțeleagă cum funcționează un motor pentru a putea să construiască o mașină și a o face sa meargă cu viteză, dar în siguranță. Un medic are nevoie să înțeleagă cum interacționează organele corpului uman pentru a-l repune pe picioare și a-i crește performanțele. Atât inginerul cât și medicul au cunoștințele pentru a putea “prezice” cum va funcționa și încotro se îndreaptă, în mare, mașina sau corpul.

In același fel, pentru a fi de succes într-o activitate care implică relații inter-umane trebuie să înțelegem cum funcționează gândurile și stările noastre sufletești, ce influentează opiniile și comportamentul nostru și al celorlalți, pentru a putea construi relații durabile.

Cunoașterea de sine ne ajută să ne eficientizăm viața personală și să ne maximizăm energia proprie. Ea ne permite să înțelegem ce interacțiuni și ce activități ne “încarcă” sau, dimpotrivă, ne “descarcă”. În acest fel putem fi “în formă” din punct de vedere emoțional și putem avea energie de cheltuit pentru a ne putea conecta mental la interlocutori și a avea o interacțiune constructivă cu acestia. Altfel spus, ea ne permite să avem mintea limpede și capabilă să absoarbă și să lucreze cu ceilalți.

Inteligența socială vine în completarea celei emoționale, ea este “următorul nivel”. Ea ne permite să ne dezvoltăm reflexul de a nu (mai) reacționa instinctiv la opiniile, gesturile sau acțiunile celorlalți (ceea ce poate crea distanță sau dispute), ci a detecta sursele formative și emoționale “din spatele” acestora, înainte de a alege cum să reacționam. Altfel spus, ne permite să ne păstrăm calmul să înțelegem cum a ajuns celălalt să aibă un anumit fel de a vedea lucrurile sau să întreprindă o anumită acțiune.

Primul sfat pe care îl tot auzim pentru rezolvarea sau prevenirea unor dispute este ca cele două părți trebuie să comunice bine între ele. Este corect, dar insuficient. Pentru ca cele două părți să comunice, adică să transmita corect informația de la una la celaltă, fiecare trebuie să se cunoască suficient de bine pe sine și destul de bine pe celălalt, pentru a comunica informația corect, complet și pe « limba » celuilalt.

Limbajul (verbal sau corporal), precum și acțiunile noastre sunt manifestări (uneori camuflate) ale nevoilor noastre. Inteligența emoțională și socială ne permite să asociem cât mai corect ce nevoie a generat o anumită acțiune, a noastră și a celorlalți. În acest fel nu ne lăsăm induși în eroare și știm ce nevoie trebuie acoperită pentru a face lucrurile să funcționeze.

Un doctor bun analizează simptomele ca să detecteze și să trateze sursa unei boli, nu tratează simptomele de suprafață.. De exemplu, ceea ce tratează doctorul este sursa unei tuse, precum răceala sau o boală mai serioasa, și nu tusea în sine. În același fel, un nivel ridicat de inteligență socială ne antrenează să nu reacționăm instinctiv la acțiunile sau opiniile interlocutorilor (care poate nu sunt în acord cu ce ne dorim noi), ci să detectam sursele emoționale sau intelectuale / formative care le generează.

De exemplu, preferințele și acțiunile unui om pot fi ghidate de o stare emoțională de moment, de formarea intelectuală, de interese economice, de loialități față de persoane, companii, ideologii etc. Un bun “networker” trebuie să poată identifica care sunt motivele reale, pentru a ști cum (și dacă merită) să abordeze interlocutorul pe un anumit subiect. Dar ca să poată să facă toate aceste lucruri, o persoană trebuie mai întâi să se cunoască foarte bine pe sine însăși și să fie în formă din punct de vedere al “contului emoțional” propriu.

În același fel, inteligența socială ne permite să identificăm unde există oportunități de alianțe socio-profesionale durabile și unde nu. De exemplu, ea ne permite să detectam rapid, într-o interacțiune, dacă există diferențe fundamentale de valori, de interese (economice sau personale), sau de loialități între noi și interlocutorul nostru sau, dimpotrivă, daca felurile de a vedea lucrurile sunt diferite pur și simplu din cauza unei asimetrii informaționale sau emoționale între cele două părți.

În al doilea caz, avem de-a face cu o situație în care cele două părți au valori și interese comune, dar au informații sau stări emoționale diferite, caz în care dacă cele două părți pot fi aduse la același nivel de informații și au stări emoționale în “parametri normali”, atunci se vor comporta, cel mai probabil, în același fel (se vor “alinia” în felul de a vedea lucrurile). În cazul contrar, al unei diferențe de valori, de interese sau de loialități, două persoane, chiar având aceleași informații, vor continua să vadă lucrurile diferit și se vor comporta în mod diferit.

Se tot spune că ne folosim o porțiune foarte redusă a creierului și că cea mai mare parte a acestuia rămâne neutilizat. Ceea ce se întâmplă, mai degrabă, este ca nu folosim la capacitate maximă funcțiile superioare ale creierului, cele care ne permit să dezvoltăm gândirea abstractă, dar și empatia.

Acestea sunt totodată “aplicațiile” care ne permit să fim conectați cu emoțiile și cu corpul nostru la nivel conștient, si tot ele ne permit să fim conectați cu stările emoționale ale celorlalți.

De ce?

Pentru că în viața de zi cu zi creierul este bombardat cu cereri de rezolvare a unor situații banale, care nu activează acești mușchi. Atunci când conducem mașina, când redactăm documente administrative, când purtăm discuții banale, când ne uităm la știri banale, etc nu activăm aceste funcții. În plus, atunci când avem un discomfort emoțional pe fundal (frustrări sau frici în viața profesională sau personală) acesta acționează ca un inhibator: creierul consumă mult prea multă energie cu gestionarea stării emoționale proprii pentru a putea “lucra” într-un plan mai “înalt”. Ca să putem înțelege mai bine, ne putem gândi la un computer care consumă multă putere de procesare cât timp rulează un antivirus, ceea ce încetinește (sau blochează complet) funcționarea altor aplicații mai complexe.

Din aceste motive, și nivelul de inteligență emoțională și socială al unei persoane nu este același în fiecare moment. Vorbim mai degrabă de nivelul de conștientizare / “awareness” decât de inteligența ca atare. A învăța cunoștințele și mecanismele ca să fim inteligenți emoțional și social este necesar, dar nu este suficient. În lipsa unui antrenament regulat, acești mușchi ai minții se atrofiază și cu timpul uităm, pierdem aceste reflexe.

Pentru a rămâne la un nivel bun de inteligență emoțională și socială avem nevoie să fim conectați regulat la un mediu propice care să ne “țină în priză”, sau mai bine spus să ne țină “lucizi”.

Ce înseamnă acest mediu?

Înseamnă să ne regăsim regulat în contexte socio-profesionale și/sau în compania unor persoane care ne activează acești mușchi ai minții. Cu cât ținem mai mult timp deschise aceste “aplicații” înalte, cu atât vom reuși să avem mai multă energie și să creăm relații solide și durabile în jurul nostru, ceea ce inevitabil ne dă mai mult spațiu de manevră, ne face să fim mai vizibili, mai auziți, mai căutați de către ceilalți și în acest fel să putem să șlefuim mai bine mediul în care trăim și activăm.

În noul nostru program specializat adresăm o nevoie crescândă în mediul socio-profesional (și în societate în ansamblul său), aceea de a avea interacțiuni “inteligente” care să ne ajute să întărim relațiile noastre. Discutăm în detaliu mecanismele de încărcare/descărcare ale contului nostru emoțional, contului relațional cu celelalte persoane, de formare a valorilor, a loialităților, de prevenire a disputelor și de formare de alianțe durabile.

Vezi aici cum poți beneficia de experiența noastră, fie prin participarea la trainingul de specialitate, fie prin coaching individualizat.